TU ALEGI

Articol scris de Ionut Pepenar postat si pe blog-ul personal

---

Din pacate am observat foarte multi romani care ajung sa se laude cu cantitatile enorme pe care reusesc sa le bea intr-o seara. La intrebarea de ce beau atat, raspunsurile variaza de la “Pentru ca pot”, “Pentru ca vreau”, la “Nu stiu cum sa-ti spun, ma simt al om, ma schimba si ma face sa fiu vesel si haios”.

Multi au auzit inca de mici replica “Iau o gura ca sa-mi fac curaj” sau “Ia, mai un pahar, sa vezi cum trece supararea si razi”. In liceu au incercat pentru ca asa vedeau in jur ca se practica. Vedeau oameni razand mult si dansand la fel de mult. Din pacate nu ii vedeau si in wc-uri imprastiindu-si stomacul sau prin boscheti, verzi la fata si cu mintea distrusa.

Mai auzi pe cate unul “bai, am fost atat de beat aseara ca nici macar nu mai stiu cum am ajuns acasa”. sau “Bai, am baut pana nu am mai stiut de mine”.

Dar nimeni (sau aproape nimeni) nu recunoaste ca bautura ii schimba. Ii schimba radical. Chiar daca la inceput ii schimba in asa-zisul “bine”, facandu-i haiosi, cu timpul… Un baiat a auzit o replica de la fata cu care tot incerca sa se imprienteneasca cum ca “nu-mi place de tine cand esti serios, imi place cand bei, ca devii mai putin scortos”. Baiatul s-a suparat. Dar in loc sa incerce sa se schimbe data viitoare, a ales tot sa bea, pentru ca stia ca asa e mai usor sa fie funny.

Cu timpul insa bautura incepe sa te schimbe, ajungi sa devii violent verbal (cati dintre noi nu au participat la discutii pe teme idioate in care partenerii de discutii - sau o parte dintre ei - se certau de nu mai stiau de ei, de multe ori spunand acelasi lucru dar cu alte cuvinte, fiind convinsi ca spuneau insa cu totul altceva). Urmeaza apoi violenta fizica. E un pas mic. Cel mai trist e ca a doua zi persoana respectiva nici nu stie ce a facut. Apoi incet-incet incepi sa fii treaz mai putin timp decat esti beat, apoi incepi sa nu mai poti merge la serviciu (mai ales daca nu iti place locul de munca) daca nu ai baut un “paharel de dimineata”. Apoi brusc vezi ca seful iti spune ceva de restructurari si ca trebuie sa pleci din firma. Dar nu realizezi ca restructurarile se refera doar la tine.

Si totul porneste de la faptul ca nu accepti ca bautura te schimba.

De unde pana unde un astfel de articol?

In ultimele 2 saptamani am auzit multe povesti despre “betii crunte”. Am vazut pe site-uri cum oamenii se lauda cu ce au baut. Am vazut oameni beti pe strada la prima ora in timpul saptamanii. Am vazut oameni schimbandu-se total fatza de cum erau inainte de a bea. Toti spuneau insa ca nu au facut nimic rau. Ca ce, s-au distrat si ei la petrecere. “Auzi, mai tii minte ceva din petrecerea aia daca tot ai ajuns acasa beat-mort de nici nu mai stii cum ai intrat pe usa?”. “Bai, ce ma iei cu d’astea. Daca-ti zic ca m-am distrat la maxim, de ce nu ma crezi? Ia de incearca si tu”. Nu, merci.

Drogurile sunt interzise. Unele medicamente nu pot fi luate decat cu reteta de la medic. Tigarile, incet-incet tind sa fie interzise, urmand trendul impus oarecum de UE. La inceput s-a pornit cu pozele pe pachetele de tigari plus resturantele cu locuri obligatorii de fumatori si nefumatori. La televizor nu mai ai voie sa faci reclama deloc, indiferent de ora. Bauturile insa nu sunt interzise. Le poate cumpara oricine. Dupa ora 22:30, cand multi (inclusiv copii) stau le televizor, vezi reclame la diferite bauturi alcoolice, nefiind interzise. Pe multi ii auzi ca de ce sa se interzica, pentru ca “un pahar de vin rosu pe zi face bine la inima”, asa ca e absurd sa interzici bautura. Ca de ce sa opresti placerea oamenilor sa bea doar pentru ca unii nu pot sa fie suficient de inteligenti incat sa faca deosebirea intre un pahar si o sticla? Lor le raspund: de ce e asa de greu sa te lasi de fumat sau sa faci deosebirea dintre o tigara si un pachet? De ce sunt o gramada de oameni inteligenti si realizati care nu se pot lasa de fumat? De ce ar exista vreo desebire intre bautura si tigari?

Ma doare cand vad ca bautura si mai ales “bauta” a ajuns motiv de lauda pentru pusti de 12-13 ani. Ma doare cand vad la vreo petrecere/eveniment/nunta tineri tinandu-se cu greu de capacele wc-urilor si apoi plecand acasa “rupti”, fara sa mai stie de ei. Nu-mi plac team-buildingurile pentru ca sunt de fapt “weekenduri de baut la greu pe banii companiei”. Si deja sunt din ce in ce mai multe povesti pe tema asta. Nu-mi place ca oamenii neaga asta sau ca nu vor sa recunoasca. Si mai ales nu vor sa realizeze cat de mult ii schimba bautura.

E o revolta personala care a pornit de la cateva cuvinte aparute in Time Out, revista care de fapt nu are nici o vina. Prezinta ceea ce e acum Bucurestiul.

This entry was posted on Monday, November 3rd, 2008 at 10:15 am and is filed under Alcool & Tzigari. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.